Ce mult imi place noua specie de intelectuali asa-zisi ai Romaniei: indivizi cu pretentii de atoatestiutori care incep sa comenteze orice gasesc mai interesant (pentru ei) pe net: articole de ziar, bloguri, stiri dintre cele mai diverse. Pe langa tonul lor de cele mai multe ori extrem de agresiv si sarcastic, ma deranjeaza ceva si mai mult: incultura lor crasa. Eu zic ca atunci cand te apuci sa critici cu atata vehementa pe cineva ar trebui ca macar tu sa fii cat de cat ok cu gramatica limbii in care te exprimi. Dar desigur ca cei prea ocupati cu descoperirea defectelor altora au prea putin timp sa si le mai sesizeze pe ale lor. De ce ai sti sa scrii corect in limba ta materna daca stii un lucru cu mult mai important, si anume sa arunci cu noroi in altii, fie ca ai sau nu dreptate?
Mi se pare foarte interesant ca sunt unii care par sa se ocupe numai cu asa ceva, numele lor fictive gasindu-se la tot pasul acolo unde este ceva ce poate fi comentat. Oamenii simt nevoia sa se exprime si o fac, chiar daca de cele mai multe ori nu spun aproape nimic sau, in cel mai bun caz, produc o banalitate pe care nici ei n-ar citi-o daca ar avea de ales.
Nu ca nu ar fi si o parte buna in faptul ca niste necunoscuti au ocazia sa se faca auziti (asa ca mine acum). Dar ceea ce deranjeaza este nivelul la care se poarta aceste discutii. Daca tii sa te exprimi in public, ar trebui sa tii cont de anumite rigori ale exprimarii, si nu ma refer aici la cine stie ce savantlacuri, dar regulile de baza ale gramaticii, cum ar fi ortogramele sau acordul subiect-predicat nu sunt chiar o cerinta imposibil de realizat. Acum eu stiu cum se face scoala in Romania si cat de putin se invata. E prin urmare de inteles de ce multi vorbesc si scriu atat de prost. Insa e greu sa treci cu vederea autosuficienta unora combinata perfect cu pretentiile lor nemasurate de la altii. Ar fi atat de bine daca pretentiile noastre ar incepe in primul rand cu noi insine...
Mi se pare foarte interesant ca sunt unii care par sa se ocupe numai cu asa ceva, numele lor fictive gasindu-se la tot pasul acolo unde este ceva ce poate fi comentat. Oamenii simt nevoia sa se exprime si o fac, chiar daca de cele mai multe ori nu spun aproape nimic sau, in cel mai bun caz, produc o banalitate pe care nici ei n-ar citi-o daca ar avea de ales.
Nu ca nu ar fi si o parte buna in faptul ca niste necunoscuti au ocazia sa se faca auziti (asa ca mine acum). Dar ceea ce deranjeaza este nivelul la care se poarta aceste discutii. Daca tii sa te exprimi in public, ar trebui sa tii cont de anumite rigori ale exprimarii, si nu ma refer aici la cine stie ce savantlacuri, dar regulile de baza ale gramaticii, cum ar fi ortogramele sau acordul subiect-predicat nu sunt chiar o cerinta imposibil de realizat. Acum eu stiu cum se face scoala in Romania si cat de putin se invata. E prin urmare de inteles de ce multi vorbesc si scriu atat de prost. Insa e greu sa treci cu vederea autosuficienta unora combinata perfect cu pretentiile lor nemasurate de la altii. Ar fi atat de bine daca pretentiile noastre ar incepe in primul rand cu noi insine...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu